prefață
Desigur că nu ați auzit de limba bâdlească, dar ați auzit însăși limba asta. E prezentă pe teritoriul RM și în alte state unde sunt basarabeni la muncă, la odihnă sau în ospeție. Fiind o limbă primitivă, folosită de oameni primitivi, limba bâdlească nu are alfabet. Aici vom folosi alfabetul românesc pentru a transcrie aceste cuvinte și expresii abjecte.
Mai există și pronunția bâdlească, când se vorbeste în română “țâțâit”, pronunțând în loc de sunetul „t” sunetul „ț”. Adică nu se mai spune „foarte atent” ci „foarțe ațenț”, nu se mai spune „ești mititel” ci „eșți mițițel”. Sau se pronuță sunetul „a” în loc de „o”. Ca urmare, „localul” se pronunță „lacal”, iar Oleg e numit Aleg.
Deci în acest dicționar ne vom ocupa de cuvintele din această limbă nerecunoscută de struții noștri, funcționari din Ministerul Învățământului, din Ministerul Culturii și din AȘM, care preferă să-și bage capul în nisip și să afirme pe la televiziuni și cu alte ocazii, că totul e bine, limba de stat prosperă. Da, nu mai e situația din anii ’80, când basarabenii români erau atât de bătuți în cap încât începuseră să-și dea copii la școli și grădinițe de limbă rusă. Ba chiar și cu câinii lor vorbeau exclusiv rusește și când îi întrebai: „de ce vorbești cu cuțulică rusește?” se uitau la tine uimiți: „da ce câinii știu moldovnește?”.
Acum situația e mai bună – avem multe cărți în română, avem posturi TV care emit în română (dar și în rusă ca nu cumva să fie nevoiți alolingvii să învețe limba de stat). Dar cine citește cărți sau privește posturi locale? Poate doar pt filme (care s tot în rusă). Iar cinematograful cu denumirea batjocoritoare „Patria” rulează doar filme în limba rusă. N-a putut schimba situația nici campania socială lansată de un entuziast, nici dările din deget ale celor de la minister (oare de ce?). Ar fi timpul să fie redenumit în “Rodina”.
Și iată așa, cu televiziuni rusești, cu ziare și reviste rusești, cu companii în care angajații sunt obligați să vorbească doar rusește, cu obrăznicia lucrătorilor din comerț și din domeniul serviciilor care îți răspund în rusă când te adresezi în română, cu îndârjirea pedagogilor care continuă să se numească „Radu Mircevici”, după desprimăvărarea din 1989-92, o nouă molimă descinde în Basarabia – NEORUSIFICAREA. Și unul din aspectele ei cele mai proeminente este limba bâdlească folosită atât de bâdle cât și de unii oameni normali.
Mai există și pronunția bâdlească, când se vorbeste în română “țâțâit”, pronunțând în loc de sunetul „t” sunetul „ț”. Adică nu se mai spune „foarte atent” ci „foarțe ațenț”, nu se mai spune „ești mititel” ci „eșți mițițel”. Sau se pronuță sunetul „a” în loc de „o”. Ca urmare, „localul” se pronunță „lacal”, iar Oleg e numit Aleg.
Deci în acest dicționar ne vom ocupa de cuvintele din această limbă nerecunoscută de struții noștri, funcționari din Ministerul Învățământului, din Ministerul Culturii și din AȘM, care preferă să-și bage capul în nisip și să afirme pe la televiziuni și cu alte ocazii, că totul e bine, limba de stat prosperă. Da, nu mai e situația din anii ’80, când basarabenii români erau atât de bătuți în cap încât începuseră să-și dea copii la școli și grădinițe de limbă rusă. Ba chiar și cu câinii lor vorbeau exclusiv rusește și când îi întrebai: „de ce vorbești cu cuțulică rusește?” se uitau la tine uimiți: „da ce câinii știu moldovnește?”.
Acum situația e mai bună – avem multe cărți în română, avem posturi TV care emit în română (dar și în rusă ca nu cumva să fie nevoiți alolingvii să învețe limba de stat). Dar cine citește cărți sau privește posturi locale? Poate doar pt filme (care s tot în rusă). Iar cinematograful cu denumirea batjocoritoare „Patria” rulează doar filme în limba rusă. N-a putut schimba situația nici campania socială lansată de un entuziast, nici dările din deget ale celor de la minister (oare de ce?). Ar fi timpul să fie redenumit în “Rodina”.
Și iată așa, cu televiziuni rusești, cu ziare și reviste rusești, cu companii în care angajații sunt obligați să vorbească doar rusește, cu obrăznicia lucrătorilor din comerț și din domeniul serviciilor care îți răspund în rusă când te adresezi în română, cu îndârjirea pedagogilor care continuă să se numească „Radu Mircevici”, după desprimăvărarea din 1989-92, o nouă molimă descinde în Basarabia – NEORUSIFICAREA. Și unul din aspectele ei cele mai proeminente este limba bâdlească folosită atât de bâdle cât și de unii oameni normali.
